Dezvoltarea
tehnologiei
De multe ori, în secolele trecute, au apărut tehnologii noi şi
mai clare în ştiinţă, unele iscând o reacţie de respingere din partea instituţiilor specializate.
Exemple ale acestei reacţii s-au întâlnit în legătură
cu doi dintre cei mai faimoşi dintre savanţi, Galileo şi Einstein.
Galileo Galilei, născut în Pisa, Italia, la 15 februarie 1564, a fost
fizician, astronom şi un talentat profesor de matematică.
Galileo a fost acuzat de erezie (adică de a se fi opus învăţămintelor
Bisericii). Galileo susţinea că Pământul se mişcă în jurul
Soarelui şi a început să scrie despre teorii ştiinţifice
care contraziceau credinţele Bisericii. Aceasta i-a adus închisoarea pe viaţă, dar fiind vârstnic
i s-a permis să-şi îndeplinească sentinţa prin
arest la domiciliu.
Albert Einstein s-a născut la 14 martie 1879, la Ulm, în Wurttemberg,
Germania. Mulţi oameni şi multe instituţii au respins la început
teoriile lui Einstein. Un exemplu îl reprezintă teoria sa cuantică a luminii,
care n-a primit aproape nici un suport din partea altor fizicieni vreme
de peste 20 de ani, dar pentru care Einstein avea totuşi să câştige
Premiul Nobel.
Comunitatea ştiinţifică poate fi adeseori dogmatică iar
fizicienii, în general, foarte puţin dispuşi a accepta
schimbarea, continuând să lucreze de pildă cu elemente deduse
empiric, precum constanta lui Planck şi constanta Structurii Fine,
pentru a explica anomaliile matematice din teoriile atomice
tridimensionale actuale.
Întrebând de ce, şi ce este o constantă, sau ce reprezintă de fapt
aceasta, sau cum se demonstrează valoarea acesteia în cadrul
principiilor prime, răspunsul este de obicei tăcerea, sau un
comentariu precum “este pentru că aşa este”.
Încă din 1906 a devenit clar, din teoria specială a relativităţii,
a lui Einstein, care sugera ca geometria fundamentală
tridimensională nu e în stare să descrie universul, şi că
este necesară o nouă geometrie pentru aceasta.
Structura atomică cvadridimensională, concept unic al echipei Dovada
Echipa Dovada nu mai lucrează cu teoria atomică tridimensională,
ci a cercetat şi lucrat continuu cu noua noastră geometrie
cvadridimensională, aplicând-o apoi structurii atomice.
Este vorba de structurile atomice care ocupă permanent spaţiul
şi care există în sânul universului descris de Albert
Einstein.
Teoria convenţională înfăţişează materia ca
fiind constituită din atomi, care sunt formaţi din nişte
particule minuscule, încărcate electric, ce oscilează (se mişcă
circular) în jurul nucleului lor central. Nici o atenţie matematică nu se acordă faptului că
aceşti atomi sunt constituiţi din particule încărcate
electric care se mişcă în univers cu viteze colosale, de
peste 2,3 kilometri la oră (suficient de rapid ca să ajungă
până la soare, de exemplu, în 2,8 zile).
Această viteză colosală este compusă din numeroşi vectori de
acceleraţie. Tocmai aceşti vectori de acceleraţie sunt cei ce controlează
multe dintre structurile interne de bază ale particulelor atomice.
Aceşti complecşi vectori de acceleraţie reprezintă
parte din aspectul cvadridimensional al modelului atomic Dovada.
De
ce este necesar modelul atomic cvadridimensional
Ar fi dificil de explicat, fără a dezvălui informaţie
confidenţială din cercetarea de la Dovada, nevoia categorică
de a folosi un model teoretic cvadridimensional.
Totuşi, putem descrie în această etapă un exemplu
extrem de simplificat, pe care îl considerăm a da satisfacţie
curiozităţii şi spiritului critic dintre cele mai acute.
Modelul convenţional tridimensional al atomilor pământeşti nu
conţine nici o secţiune în dispozitivul său matematic,
care să justifice şi să descrie efectele generate asupra
atomilor de către solicitarea constantă impusă funcţiilor
interne atomice datorită rotaţiei Pământului şi a
mişcării atomilor pe orbită, în jurul Soarelui.
Funcţiile atomice din interiorul atomului sunt modificate continuu la un nivel
energetic care este direct proporţional cu masa atomică a
atomului. Această
modificare apare în cadrul celei de-a patra dimensiuni pe măsură
ce atomul este permanent accelerat, fiind forţat să-şi
schimbe permanent direcţia mişcării fizice.
Acesta este motivul pentru care modelul convenţional, tridimensional, a
avut nevoie de inserarea diverselor constante, care s-au introdus pentru
a justifica parte din neobişnuitul / bizarul comportament al
atomului şi configuraţiei sale de radiaţie.
Acest comportament ciudat a fost sesizat în trecut de mulţi
fizicieni străluciţi, în cadrul cercetării lor asupra
structurii atomice de bază.
Abia când s‑au introdus în formulele atomice acele constante
matematice, au putut fizicienii să aleagă ceva din aceste
modele atomice tridimensionale, dobândind întrucâtva un grad de înţelegere
ce le-a permis un control atomic de bază
Folosirea
constantelor în modelul atomic
Pentru că echipa de cercetare de la Dovada lucrează cu un model
atomic cvadridimensional, multe constante precum Big G, constanta lui
Planck şi constanta Structurii Fine, sunt acum clar definite prin
principiile prime în cadrul mişcării în această a patra
dimensiune, iar motivul înseşi existenţei lor este acum pe
deplin documentat şi înţeles.
De când Cavendish a măsurat pentru prima dată constanta gravitaţională
a lui Newton, acum 200 de ani, “Big G” a rămas una dintre cele
mai misterioase constante din fizică. Împreună cu constanta lui Planck şi viteza luminii,
aceasta este considerată ca fiind una dintre constantele
fundamentale din natură. Pentru informaţii suplimentare despre constante,
apăsaţi aici.
Website-ul scienceworld.wolfram.com
oferă generoase explicaţii asupra punctului de vedere actual
al lumii ştiinţifice asupra constantei structurii fine.
Acel punct de vedere ştiinţific asupra constantei structurii fine,
repetat aici, este “Un
număr fără dimensiuni, care apare în analiza
electrodinamicii cuantice şi în diagramele Feynman.
Nu se cunoaşte în prezent dacă acesta poate fi dedus
în termeni de constante matematice, din principiile prime.”
("A dimensionless number that appears in the analysis of quantum electrodynamical and Feynman
diagrams. It is not currently known if it can be derived from first
principals in terms of mathematical constants").
Din formulele arătate la scienceworld.wolfram.com
se poate vedea cum constanta redusă a lui Planck (h‑bar) este
folosită în calculul constantei structurii fine.
Folosirea unei constante in definiţia alteia este o metodă
nu tocmai ideală de a înţelege ce se întâmplă în
interiorul structurii atomice, putând să ne conducă foarte uşor
înspre presupuneri incorecte.
Este extrem de important pentru noi a descoperi motivele folosirii
constantelor din modelele atomice şi de a le defini clar prin
intermediul principiilor prime. Există multe forţe constante ce ţin de principiul prim, ce apar în
cadrul ambientului atomic, acceleraţiei de rotaţie a planetei,
acceleraţiei de orbitare în jurul soarelui şi acceleraţiei
de spin, galactice, asta ca să enumerăm câteva.
Legătura
dintre gravitaţie şi atomul electromagnetic
Prin intermediul modelului nostru cvadridimensional, echipa de la Dovada a
stabilit legătura dintre nivelele atomic, electromagnetic, şi
de câmp gravitaţional universal. Prin această nouă optică ştiinţifică
ne propunem să dezvoltăm multe şi stimulante tehnologii
în câteva puternice domenii de importanţă fundamentală,
dintre care una fiind o nouă sursă de generare a energiei
electrice.
Cei ce lucrează cu modelul atomic tridimensional nu pot uşor
percepe ori înţelege legătura dintre câmpul electromagnetic
intern atomic şi câmpul gravitaţional, şi asta pentru că
această legătură există de fapt în cadrul celei
de‑a patra dimensiuni şi astfel, mulţi s‑au grăbit
să critice ceea ce de fapt nu înţeleg. Aceştia văd multe din aceste lucruri ca pur şi
simplu imposible, ele apărându‑le doar ca un soi de fenomen.
Important de evidenţiat este că modelul nostru atomic cvadridimensional
recunoaşte legile existente ale fizicii. Chiar mai mult decât atât, acesta permite extinderea acestora,
făcându‑le şi mai universale – nemaifiind nevoie de
constante pentru a corecta relaţiile matematice.
Cum e uşor de înţeles, noi, la Dovada Pty Ltd, nu putem să vă
dezvăluim integral formulele sau detaliile modelului nostru atomic
cvadridimensional, fără a aduce prejudicii integrităţii
noastre tehnice şi intereselor noastre financiare, acesta fiind
motivul pentru care nu putem oferi detalii suplimentare decât în urma
semnării şi respectării unor documente legale de confidenţialitate,
care ne vor servi pentru protejarea drepturilor şi intereselor
companiei Dovada Pty Ltd şi a acţionarilor săi.
David Fincher (Fondator / Director)
Pentru informaţii suplimentare asupra tehnologiei Dovada, vă rugăm
să contactaţi pe domnul Val manea, la pagina de
Contacts,
sau folosiţi pagina de
Solicitări
de informaţie.
|
